Mânăstirea Celic-Dere – Celic-Dere Monastery

Istoricul mânăstirii:

Mânăstirea Celic-Dere este o mănăstire situată în comuna Frecăței, județul Tulcea.
Mânăstirea Celic-Dere, situată în nordul Dobrogei, este unul dintre cele mai importante centre de spiritualitate dintre Dunăre și Marea Neagră. Numele este luat de la pârâul Celic-Dere, în limba turcă celik dere reprezintă „pârâiașul de oțel”. Mânăstirea se află la 25 de kilometri sud-vest de Tulcea și 12 kilometri vest de Cataloi, pe șoseaua Tulcea – Constanța, în raza comunei Frecăței. Autobuzele pe ruta Tulcea-Cataloi-Telița au stație chiar în fața mănăstirii. De la Mănăstirea Cocoș se poate veni cu autobuzul liniei Niculițel -Tulcea până la intersecția Telița, de unde, la dreapta, drumul asfaltat, de șapte kilometri, duce la stația Celic-Dere (în total, 22 kilometri). Pe același traseu, cu patru kilometri înainte de intersecția Telița, în stânga șoselei, se vede Mânăstirea Saon.
Așezământul a fost înființat în 1835 de arhiereul Athanasie Lisivenco. Pe de altă parte, potrivit arhimandritului Roman Sorescu, mânăstirea a fost întemeiată aproximativ în 1840 de călugări români și doi călugări ruși reveniți de la Muntele Athos, arhimandritul Athanasie Lisifenco și schimonahul Paisie. Potrivit unei alte versiuni, în zona în care se află mânăstirea au venit în secolul al XVIII-lea călugări ardeleni veniți de la Muntele Athos și care au întemeiat vatra monahală construind o bisericuță din lut și bârne de lemn în locul în care astăzi se află cimitirul. Athanasie Lisifenco ar fi oprit femeile în mănăstirea întemeiată, iar pentru bărbați a construit o bisericuță și câteva chilii la circa doi kilometri mai la vale, înființând a doua mănăstire, Celicul Mic sau Celicul de Jos. Aceasta a fost însă distrusă de incendiu. Arhimandritul Lisifenco (1800-1880, considerat ctitorul mânăstirii; osemintele i se află într-o raclă argintată, depusă în paraclis, în dreapta) și Dosoftei Crihana au construit în 1841-1844 o bisericuță cu chilii în formă de patrulater pe valea pârâului Celic-Dere. Astăzi o troiță arată locul în care s-a aflat acea bisericuță.

În 1845, mânăstirea de călugări Celic-Dere s-a transformat în mânăstire de maici, aduse din Basarabia. Monahii au fost strămutați lângă balta Saon, unde și-au construit o bisericuță și câteva chilii, adică viitoarea Mânăstire Saon. După 60 de ani, clădirea s-a degradat din cauza infiltrației de apă din inundații.

Potrivit propriei sale declarații, făcută la 3 septembrie 1857 la consistoriul duhovnicesc din Ismail, Athanasie Lisifenco (născut în Chilia, Basarabia) a intrat în 1837 în Mânăstirea Caracal de la Sf. Munte Athos, unde s-a călugărit în 1839. În 1841 a fost hirotonit ierodiacon și ieromonah, după care a plecat „în părțile Dunării, aproape de Isaccea, lângă apa numită Celic-Dere, unde a fondat un schit cu hramul Adormirea Maicii Domnului”.

O troiță amintește: „Aicea a fost biserica Sf. Voievozi Mihail și Gavriil, a treia din Mănăstirea Celic-Dere, ctitorie a arhimandritului Athanasie și dărâmată de inundațiile din 1916. Spre aducere aminte s-a făcut această însemnare de arhimandritul Porfirie Ștefănescu în august 1977.

În 1901, episcopul Partenie al Dunării de Jos a pus temelia actualei biserici, după planurile arhitectului Toma Dobrescu din București. Dar în anul următor, lucrările au fost întrerupte și reluate abia în 1910, din inițiativa episcopului Nifon Niculescu, cu sprijinul Ministerului Cultelor.

Lucrările, reluate după planurile arhitectului Dumitru Berechet, au continuat până în 1916 și au fost reluate în 1924-1925. Au fost ridicate biserica mare a mănăstirii și o mare parte dintre clădirile actuale. Noua biserică a așezământului a fost pictată în 1926-1932 în frescă de pictorul Gheorghe Eftimiu din București în stil neobizantin, cu motive obișnuite în bisericile românești din epoca brâncovenească. Biserica a fost sfințită în 1932 de episcopul Cosma Petrovici cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

În paraclisul mânăstirii, pe partea stângă, lângă altar, se găsește icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni, îmbrăcată în argint și poleită cu aur, care a scăpat de două ori din foc. Icoana a aparținut unei familii de credincioși din comuna Nărușăi, județul Ismail, de unde și numele Maica Domnului Nărușaiscaia. Icoana a rămas neatinsă de flăcări în incendiul care a mistuit casa acestei familii. Unul dintre moștenitori, părându-i icoana veche, înnegrită, neinteresantă, a pus-o în cuptor, să ardă, dar flăcările au izbucnit în afară, iar icoana a rămas intactă. Văzând minunea, a luat icoana și a așezat-o în camera cea mai curată. În ziua Sf. Învieri, el a văzut o rază de lumină în jurul icoanei și a auzit un glas: „Duceți-mă la fecioare!” Atunci în Basarabia erau fecioare care primeau învățătura călugărească de la arhimandritul Athanasie, ctitorul Mănăstirii Celic-Dere. După eliberarea Dobrogei, icoana a fost adusă în mănăstire și primită cu mult alai. Și-a arătat din nou puterea, fiind tămăduiți imediat doi călubări peste care se trecuse cu icoana. A mai făcut și alte minuni, aducând ploi în timp de secetă mare. Astăzi, icoana este așezată în naos, pe peretele din stânga, în fața altarului.

History monastery:

Celic-Dere Monastery is a monastery in Frecăţei, Tulcea.
Celic-Dere in Northern Dobrogea, is one of the most important centers of spirituality between the Danube and the Black Sea. The name is taken from the river Celic-Dere Dere Celik Turkish language is “steel creek.” Monastery is 25 kilometers south-west of Tulcea and 12 kilometers west of Cataloi on the road Tulcea – Constanta, in the commune Frecăţei. Buses on route Tulcea Cataloi-Teliţa stop right in front of the monastery. From Cocos Monastery can come Niculiţel-Tulcea bus line to the intersection Teliţa, where, right, paved road, seven kilometers from the station leads Celic-Dere (total 22 km). On the same route, with four kilometers before Teliţa intersection, left the road, sees Saon Monastery.
The settlement was founded in 1835 by Bishop Athanasius Lisivenco. On the other hand, according to Archimandrite Roman Sorescu, the monastery was founded in 1840 by monks about Romanian and two Russian monks return to Mount Athos Archimandrite Athanasius Lisifenco and monk Pais. According to another version, the area where the monastery came in the eighteenth century Transylvanian monks came from Mount Athos and hearth founded monastic building a church of clay and wood planks where the cemetery is today . Lisifenco Athanasius would have stopped women in the convent founded and men built a small church and a few cells at about two kilometers down the road, creating a second monastery Celica Celica Mic or the Netherlands. However, it was destroyed by fire. Archimandrite Lisifenco (1800-1880, considered the founder of the monastery, and bones are in a silver reliquary, filed chapel on the right) and Dosoftei Crihana a church built in 1841-1844 with rectangle-shaped cells in the valley Celic- Dere. Today a triptych showing where the church was.

In 1845, the monastery was converted into Celic-Dere nunnery brought from Bessarabia. The monks were displaced by Saon pool, where they built a small church and a few cells, ie Saon Monastery future. After 60 years, the building has degraded due to the infiltration of water from flooding.

According to his own statements, made on September 3, 1857 at spiritual consistory of Ismail Lisifenco Athanasius (born in Chile, Bessarabia) became in 1837 the Monastery of the Holy Mountain Athos Caracal, where she became a nun in 1839. In 1841 he was ordained hierodeacon and Hieromonk, then left “on the Danube, near Isaccea near the water called Celic-Dere, where he founded a monastery dedicated to the Assumption”.

A triptych recalls: “Princes is where was the church of St. Michael and Gabriel, the third of Celic-Dere, founded by Archimandrite Athanasius and demolished by floods in 1916. In remembrance of this entry was made Archimandrite Porphyry Stefanescu in August 1977.

In 1901, Bishop of Lower Danube Partenie laid the foundation of the present church, by architect Thomas Dobrescu in Bucharest. But the following year, work was interrupted and resumed only in 1910, on the initiative of Bishop Niphon Niculescu, with the Ministry of Religious Affairs.

The works by architect Dumitru Berechet resumed, continued until 1916 and resumed in 1924-1925. Were raised great church of the monastery and most of the current buildings. New monastic church was painted in 1926-1932 fresco by the painter George Eftimiu in Bucharest in Byzantine style, with motifs common in Romanian churches Brancovan era. The church was consecrated in 1932 by Bishop Cosma Petrovich dedicated Assumption.

The monastery chapel on the left, near the altar, there is miracle-working icon of Virgin Mary, dressed in silver and gilded who twice escaped from the fire. Ciocan belonged to a family of believers in common Narus, County Ismail, hence the name Lady Năruşaiscaia. The icon remained untouched by the flames in the fire that consumed the family home. One of the heirs, feeling the old icon, blackened, uninteresting, put it in the oven to burn, but the flames broke out, and the icon remained intact. Seeing the miracle, took the icon and placed it in the clean room. On Holy Resurrection, he saw a beam of light around the icon and heard a voice: “Take me to virgins” in Bessarabia were virgins when receiving religious instruction from Archimandrite Athanasius, founder Celic-Dere Monastery. After releasing Dobrogea, the icon was brought to the monastery and received with much pomp. He again showed the power being immediately healed two călubări over which passed over the icon. He made other miracles, bringing rain to drought while high. Today, the icon is placed in the nave, on the left wall in the altar.

celic 1

celic 2

celic 3

celic 4

DSC01300

DSC01301

DSC01299

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s